Donează!

Bullyingul reprezintă utilizarea forței, constrângerii sau amenințării pentru abuz, dominare agresivă sau intimidare. Comportamentul este adesea repetat și obișnuit.

O condiție esențială este percepția (de către agresor sau de către alții) a unui dezechilibru al puterii fizice sau sociale. Acest dezechilibru distinge agresiunea de conflict.

Astfel, bullyingul este o subcategorie a comportamentului agresiv caracterizată prin următoarele trei criterii:

  • intenție ostilă;
  • dezechilibru de putere;
  • repetare pe o perioadă de timp.
Mai pe scurt, bullying-ul este un comportament agresiv repetat, menit să rănească o altă persoană: fizic, mental sau emoțional.

Așadar, știm exact la ce ne referim. Este important să știi că foarte mulți copii și adolescenți trăiesc astfel de situații și sunt afectați.

Am mai auzit “Copiii pot fi foarte răi, însă tot copii sunt.” Această sintagmă parcă normalizează bullyingul și îl face că fiind parte din creștere și dezvoltare.

Totuși, bătăile, amenințările și hărțuirea prin intermediul tehnologiei, agresiunea au devenit o epidemie periculoasă care pune vieți în pericol. Din păcate, singura soluție pe care mulți adolescenți o găsesc este suicidul, care, de fapt, nu este o soluție, ci doar un gest extrem și traumatizant pentru părinți, colegi și prieteni.

Bullyingul poate fi zilnic, săptămânal sau lunar.

Indiferent de frecvența lui, el aduce mult stres celor care sunt expuși și creează o senzație de teamă de contact cu care copilul/adolescentul trăiește în permanentă. Ai trăit așa ceva? Suntem foarte curioși cum ai făcut față.

Bullying-ul te învață o dinamică pe care o tot întâlnești în viață ta, aceea dintre victimă și agresor. Când ești victimă, când ești agresor.

Poți avea ambele roluri: în unele relații să fii victimă, iar în altele să fii agresor.

Cum? Orice victimă a fost sau este un agresor și invers. Am spus mai sus cuvântul “dinamică” tocmai pentru că aceste roluri chiar au o mișcare interesantă.

Tipuri de bullying:

  • Bullying-ul verbal înseamnă a spune sau a scrie lucruri răutăcioase. Hărțuirea verbală include: tachinarea, comentariile sexuale inadecvate, batjocora, amenințările verbale.
  • Bullying-ul social, uneori denumit hărțuire relațională, implică agresarea reputației sau a relațiilor cuiva. Hărțuirea socială include: excluderea intenționată a cuiva dintr-un grup, răspândirea de zvonuri false, influențarea celorlalți în a nu fi prieten cu cineva, stânjenirea în public a cuiva.
  • Bullying-ul fizic implică rănirea corpului sau a bunurilor unei persoane și include: lovirea /ciupirea, împingerea, luarea sau spargerea/vandalizarea lucrurilor cuiva, scuiparea sau gesturile grosolane la adresa cuiva.
  • Cyberbullying este atunci când adolescenții folosesc e-mailul sau platforme de socializare precum Facebook sau Instagram pentru a scrie și împrăștia conținut răutăcios sau intim despre o anumită persoană.
Un studiu din 2015 a constatat că 15,5% dintre elevii de liceu și 24% dintre elevii de școală generală sunt hârțuiți cibernetic.

O formă obișnuită de intimidare cibernetică este postarea fotografiilor sau videoclipurilor private ale unui tânăr fără consimțământul acestora. Această formă de intimidare are loc adesea în afară școlii, astfel încât este mai dificil pentru profesori să o detecteze și să o abordeze.

Efecte:

Așa cum ne așteptăm, o astfel de agresivitate are efecte pe termen lung și pe termen scurt. Studiile arată că o victima a hărțuirii are performanțe mai scăzute școlare decât copii care nu trec prin această experiență.

Efectele emoționale, pe de altă parte sunt mai complexe. Începem cu clasica stimă de sine scăzută și continuăm cu insomnie, depresie, gânduri suicidale și chiar suicid în cazurile cele mai grave.

În plus, adolescenții agresați au riscul de două ori mai mare de a experimenta probleme digestive și dureri de cap.

Bullyingul nu impacteaza doar persoana vizată, ci și părinții sau colegii de clasă a unei persoane expuse la acest comportament:

Sentimentul de lipsă de putere sau confuzie pe care îl experimentează de regulă  cei care doar observă este extrem de chinuitor ducând la anxietate.

Mai mult decât atât, părinții copiilor care au trecut printr-o astfel de experiență devin hiper-protectivi și simt că au “eșuat” în rolul de părinte.

Ce poți face dacă eșți în această situație?

În primul rând, vorbește cu părinții și profesorii tăi. Fii sincer și spune cum te simți, cine te hărțuiește și cum. Acest comportament trebuie limitat și oprit. Nu face parte din dezvoltarea normală a unui adolescent.

Discuta cu profesorii pentru a implementa câteva acțiuni anti-bullying în cadrul școlii tale. Pentru cyberbullying sunt câteva forme de a stopa o postare: prin raportarea ei către facebook/instagram și anunțarea platformei că este un conținut bullying, iar platforma va șterge definitiv acel conținut.

Din păcate, platforma nu poate șterge și urmele emoționale pe care le lasă o postare nepotrivită.

În al doilea rând, discută cu un profesionist în sănătate mintală și emoțională. Sigur poți merge la consilierul școlar, poți suna gratuit la teen line-ul nostru (0374.461.461 ) sau poți discuta cu părinții tăi să începi un proces terapeutic pentru a înțelegi ce se întâmplă cu ține și pentru a învață noi modalități de a face față agresivității, indiferent de forma de exprimare.

În final, dragă tinere, îți dorim să nu fi experimentat bullyingul și să citești asta doar din curiozitate, “pentru a ajuta un prieten”.

Dacă ești în rolul agresorului, aș vrea doar să te întrebi și să îți răspunzi ție: “În ce context am fost/sunt o victimă?”. Cu răspunsul acesta poți merge la un psiholog. Poate ai și tu ceva suferință de procesat.