Alcoolul și controlul. Ce au în comun?

Ce este alcoolul?
Potrivit mai multor surse, cuvântul alcool provine din limba arabă ( الكحل = ALKHL = al-kuhul), la început fiind numele unei pudre foarte fine de sulfură de stibiu, folosită ca antiseptic și machiaj pentru ochi. Ulterior, înțelesul acestui termen a fost extins pentru substanțele distilate, în general, iar apoi restrâns în principiu doar pentru etanol. Acesta este un compus organic obținut prin fermentația zaharurilor sau prin metode petrochimice, fiind pricipalul alcool întâlnit în băuturile alcoolice și considerat un drog psiholeptic care produce dependență.
Alcoolul, creierul și recompensa
Pentru a înțelege relația dintre consumul de alcool și creier este necesar să lămurim câteva aspecte.
Odată ingerat, alcoolul ajunge în cavitatea abdominală, unde este descompus și metabolizat în diferite substanțe. După aproximativ 10 minute acesta ajunge în creier, moment în care se eliberează dopamină, o substanță (neurotransmițător) responsabilă de plăcerea resimțită în urma consumului.
Eliberarea acesteia se face în partea posterioară a creierului, iar în circuitul său neuronal are menirea de a asigura comportamentele esențiale supraviețuirii, cum ar fi mâncatul atunci când îți este foame.
Stimularea neuronilor în aceste regiuni ale creierului determină apariția unor sentimente plăcute, de fericire care te încurajează să repeți respectiva activitate. Atunci când alcoolul activează partea posterioară a creierului, se formează dorința de a-l folosi din nou, deoarece te simți atât de împăcat și fericit după utilizarea acestuia.
Cauzele, controlul consumului și apariția dependenței
Când discutăm despre controlul impulsului de a consuma alcool, ne gândim la momentele în care simțim nevoia să întreprindem acest comportament.
Bineînțeles, exemplele pot continua!
Cu timpul, însă, acest comportament devine o obișnuință reflectată în consumul unor cantități din ce în ce mai mari de alcool, cu scopul de a se obține și mai multă plăcere. Organismul capătă toleranță la alcool, crește simțitor frecvența consumului și apare astfel dependența.
În spatele impulsului de a consuma alcool și a dependenței stau diverși factori:
- factorii individuali: suferințele somatice sau psihice cum ar fi tulburările somnului sau ale alimentației, depresia și anxietatea, tulburări de comportament precum fuga sau furturile.
- factorii familiali: separarea familială, obiceiurile de consum ale părinților, tensiunea existentă între părinți și copii sau decesul unuia dintre părinți.
- factorii de mediu: anturajul, emigrarea, șomajul și condițiile precare sociale sau economice.
- factorii genetici
Efectele consumului de alcool asupra organismului în dezvoltare
Potrivit unui studiu meta analitic, care a strâns datele a 20 de cercetări efectuate pe tineri cu vârste cuprinse între 12 si 19 ani, Feldstein Ewing, S. W., Sakhardande, A., & Blakemore, S.-J. (2014) relatează că debutul consumului de alcool în această perioadă a vieții influențează decisiv dezvoltarea creierului, menționându-se modificări structurale la nivelul lobului frontal și a hipocampului. Aceste zone sunt asociate cu motivația, controlul impulsivității și afectivitatea.
Din fericire, în creier nu există niciun centru al dependenței ori circuit alocat strict dependențelor. Sistemele creierului implicate în dependență sunt unele dintre acele sisteme cheie care organizează și motivează viața emoțională și comportamentul uman, de aici, uriașa putere a adicției de a ne ține legați.
Cu ajutorul psihoterapiei, care te poate ghida în a-ți înțelege cu adevărat emoțiile, stilul de viață, de gândire și de comportament, consumul de alcool poate fi controlat și de ce nu, înlăturat!

Eugen Ienea este psiholog clinician, psihoterapeut în formare (psihoterapie adleriană) și masterand în anul I, la specializarea Psihologie clinică și consiliere psihologică. Eugen lucrează cu copii, adolescenți și adulți; efectuează evaluări și rapoarte psihologice, avize, precum și intervenții psihologice dedicate unor problematici diverse, precum: anxietate, atacuri de panică, fobii, depresie, tulburări de personalitate, alcoolism, dependența de jocuri de noroc și pariuri sportive, probleme de cuplu și familie, tulburări de comportament alimentar etc.