Tipuri de Anxietate
Anxietatea nu este o stare care înglobează toate problemele, ci există mai multe tipuri de anxietate:
I. Tulburare de Anxietate Generalizată
Acest tip de anxietate generează o cantitate imensă de îngrijorări sau temeri care sunt prezente pe parcursul unei zile obișnuite. De regulă, nu există un trigger specific care să îți declanșeze îngrijorările sau care să te facă să simți frica; iar atunci când se declanșează, trece de la o situație la alta, ajungând să fie o stare prezentă pe tot parcursul zilei.
II. Fobiile
Fobiile, spre deosebire de anxietate, sunt fricile specifice, care apar doar în prezența obiectului (spre exemplu, fobia de insecte), a anumitor situații sau evenimente (spre exemplu, zborul cu avionul).
III. Anxietatea socială
Anxietatea socială sau timiditatea excesivă începe să se observe din perioada copilăriei și se manifestă doar în contextele sociale.
Atunci când apare, adesea te simți „paralizat(ă)” în contexte sociale noi (ca de exemplu, într-un grup nou de prieteni, într-o clasă nouă, etc.), însă se poate manifesta și în contextele sociale familiare.
Cele mai frecvente situații care declanșează anxietatea socială sunt:
- Când trebuie să vorbești în fața clasei;
- Când trebuie să răspunzi la oră;
- Când trebuie să susții o prezentare;
- Când trebuie să mănânci în public;
- Când atenția celor din jur este îndreptată asupra ta;
- Când cunoști pe cineva nou;
- Când te simți pus(ă) într-o situație stânjenitoare și gândești că te-ai făcut de râs și așa mai departe.
De obicei, anxietatea socială vine „la pachet” cu gânduri (îngrijorări) legate de percepția negativă a celor din jur raportată la propria persoană (de exemplu, „sunt plictisitor”, „nu am nimic bun de zis”, „o să mă fac de râs”, „ce vor crede ceilalți despre mine” etc.); dar și cu gânduri negative la adresa propriei persoane.
Aceste gânduri, în majoritatea situațiilor, te împiedică să participi la anumite activități la care ți-ai dori să fii; te fac să te fâstâcești, chiar să îți pierzi ideile în fața colegilor, prietenilor, familiei; te împiedică să răspunzi la ore… iar cea mai frecventă strategie pe care cu siguranță o adopți este să eviți.
Evitarea îți oferă un confort psihic de moment – că nu te-ai expus – însă, în realitate, evitare nu face decât să mențină anxietatea pe care o simți.
Dincolo de această clasificare teoretică a Anxietății, pentru tine este important cum să faci față. Totuși, dacă știi ce tip de Anxietate ai, asta nu va schimba realitatea ta și dificultățile cu care tu te confrunți însă, te va face mai conștient că poate ceea ce simți este Anxietate și nu un pericol real la care tu ești expus. Această conștientizare te va ajuta să îți găsești curajul de a merge la specialist, te va ajuta să identifici strategii concrete care să funcționeze la tine.
Alexandra Nae este psihoterapeut cognitiv-comportamental și psiholog sportiv specializat în tenis. Ca psihoterapeut, lucrează cu adolescenți și adulți care se confruntă cu depresie, anxietate, fobii, atacuri de panică, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburare bipolară și tulburări de personalitate (spre exemplu, Borderline). Ca psiholog sportiv, lucrează atât cu copii de +10 ani (individual/grup), cât și cu antrenorul în vederea maximizării abilităților specifice (afective, cognitive și comportamentale) care să faciliteze drumul spre înalta performanță.